Centrul turistic Vama - Tara Oasului - Tara Maramuresului

Centru turistic Tara Oasului

Localitatea Vama este o aşezare rurală în formă de stup, tip de administrare comună, fără sate aparţinătoare. Suprafaţa teritorială administrativă este de 3860 ha din care intravilan este de 587 ha şi extravilan de 4.563 ha. Comuna Vama este situată în partea de est a judeţului Satu-Mare,la o distanţă de 45 km, de municipiul Satu-Mare şi 4km, faţă de oraşul Negreşti-Oaş.

Comuna Vama este invecinata la nord-est cu oraşul Negreşti-Oaş, la vest cu comuna Oraşu-Nou şi comuna Racşa, la sud cu comuna Nistru din judeţul Maramureş. În cadrul Depresiunii Oaşului, comuna Vama se găseşte la sud-est la poalele Munţilor Gutâi la o altitudine de 185 m faţă de nivelul mării, cel mai înalt punct fiind Muntele Mic (Heghişa) cu o înălţime de 1011 m.

Pe baza documentelor scrise din anul 1662 editate la Roma de către autorul Tăutu şi în urma descoperirilor arheologice s-a constatat că fosta vatră a satului era aşezată la aproximativ 7-8 km în partea de est a actualei aşezări care în trecut avea denumirea "Rujniceaua".

Această aşezare a luat naştere încă în perioada neolitică ca aşezare situată de-a lungul râului Szomoşpotok, sub poalele Dealului Mare (Nogyhegy), aşezare formată din circa 16 - 18 case pe o distanţă de 800m. Cei bătrâni susţin că "Drumul Sării" (drum care face legătura dintre Satu - Mare şi Sighet) nu ar fi trecut pe traseul actual, ci cu mult mai sus, spre dealurile Hedişa şi Birţ, trecând chiar prin Racşa.

Maghiarii au fost colonizaţi aici cu cei din Oraşu Nou şi Remetea Oaş, cu scop de maghiarizare în locurile unde terenul a fost mai bun pentru agricultură, aduşi aici în sec. XII de la Tisa şi aşezaţi în Vama după ginţi. Ei s-au aşezat pe terenul cel mai bun şi cât mai aproape de "Drumul Sării" iar pe români i-au împins în sus spre Puturoasa. Cetăţenii maghiari sunt cunoscuţi în documente încă din anul 1400, iar în anul 1740 au mai fost aduse câteva familii cu numele Rakoş de pe malul râului Rakoşa din apropierea Budapestei de către cămătarul împăratului Austriei cu numele de Vay Gabor. Până în anul 1941 au existat şi un număr de 96 evrei constituiţi în 36 familii.

Numele comunei "Vama" vine de la punctul vamal care a existat pe vremuri, unde se plătea vamă pentru transportul de lemne şi alte mărfuri care mergeau spre Cehia, Slovacia şi Polonia.De atunci a rămas pentru totdeauna numele de "Vama".

Localitatea Vama la ora actuală dispune de un nucleu mic de unităţi de prestări servicii. Industria nu poate să se dezvolte datorită apropierii localităţii de oraşul Negreşti-Oaş unde există unităţi destul de bine dezvoltate ca secţia Uzinei Unio, Integrata, Tricotex şi altele. După anul 1990 aceste unităţi au devenit ne rentabile, populaţia a început să emigreze iar forţa de muncă rămasă a fost atrasă de noile societăţi înfiinţate care prestează diferite munci în toată ţara.

Deoarece pe raza comunei funcţionează doar un Dispensar Medical Individual, internarea oamenilor pentru tratamente medicale se face la Spitalul Orăşenesc Negreşti-Oaş. Pe raza comunei Vama s-a infiintat un Cabinet Stomatologic si o Farmacie si din punct de vedere juridic, localitatea Vama se află în raza Judecătoriei Negreşti-Oaş.

Activitatea politică este reprezentată de un număr de 5 partide politice astfel: UDMR - 5 consilieri, PD-L - 1 consilier, PSD - 1 consilier, PNGCD - 1consilier, PNL - 5 consilieri.

Centru turistic Tara Oasului Centru turistic Tara Oasului Centru turistic Tara Oasului Centru turistic Tara Oasului Centru turistic Tara Oasului